Strategie

• TERITORIUL

  TERITORIUL(caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri) (centre de interes –patrimoniu –cultură – mediu înconjurător)
  PUNCTE TARI	PUNCTE SLABE
  Relief variat, în mare parte sălbatic, propice pentru încurajarea turismului; Mare parte din teritoriul ‚Poarta Transilvaniei‛ este situat în zona defavorizată, ceea ce atrage finanţări suplimentare prin FEADR; Aşezarea geografică, în Regiunea de Nord-Vest a României, la interferenţa a trei judeţe Sălaj, Cluj  şi Bihor, alături de reţeaua densă de căi de comunicaţie (feroviare şi rutiere) conferă teritoriului o vizibilitate şi accesibilitate foarte bună. Prezenţa în apropiere a unor poli de atracţie urbană: Cluj-Napoca, Oradea, Zalău cu impact pozitiv asupra schimburilor comunităţii locale cu exteriorul (mărfuri, educaţie, locuri de muncă, etc.) dar şi acces turistic; Aeroporturile internaţionale Oradea şi Cluj-Napoca la aprox. 1h – 1 ½ h; Rezervă de teren pentru amenajări ulterioare; Amenajarea hidrografică corespunzătoare, efecte reduse ale viiturilor şi inundaţiilor. Existenţa reţelei de distribuţie a energiei electrice. Existenţa pe teritoriu a lacurilor artificiale de la Bulz şi Leşu, a peşterii Bulz precum şi a zonelor muntoase cu posibilităţi de practicare a sporturilor de iarnă; Existenţa a patru situri incluse în reţeaua ecologică „Natura 2000‛ oferă teritoriului posibilitatea protejării unor specii, dar şi de regenerare a diversităţii specifice de odinioară, reprezentative faunei, florei şi peisajului ardelenesc;  Patrimoniu cultural construit extrem de bogat şi diversificat: arhitectură specifică, biserici reformate, situri arheologice etc. Habitat rural bine conservat; Vegetaţie forestieră abundentă,implicând de asemenea resurse substanţiale accesorii pădurii (cinegetice şi ale florei); Resurse naturale: reţea hidrografică bogată, minereuri neferoase (piatră de construcţie); Faună bogată şi diversificată; Ecosistemeterestre şi acvatice alcătuite dintr-o marediversitate de specii cu număr semnificativde indivizi, ceea ce reflectă starea de sănătate a mediului. Relief în majoritate deluros impropri	Relief în majoritate deluros impropriu în exploataţii agricole, acces dificil în lipsa unor drumuri în punctele pitoreşti ale teritoriului Infrastructura rutieră judeţeană (drumuri judeţene) şi cea rurală (drumuri comunale) neadecvată creşterii economice şi dezvoltării rurale. Reţea de canalizare inexistentă. Reţea de gaze naturale inexistentă. Lipsa de preocupare a cetăţenilor şi a autorităţilor locale de conservare a mediului. Neefectuarea de lucrări în unele zone pentru stabilizarea solului. Neefectuarea de plantaţii forestiere la timp şi cu specii valoroase. Colectarea neselecţionată a deşeurilor şi inexistenţa unei gropi ecologice de depozitare a acestora. Educaţia precară a locuitorilorteritoriului şi turiştilor cu privire laprotejarea mediului; Practici agricole sau ne-agricoleneconforme; Există unele zone unde deversareaapelor menajere se realizează în cursurile de apă; Eroziuni frecvente şi deteriorări alesuprafeţelor agricole – alunecări deteren; Nu este promovat patrimoniul de mediu. Interesul scăzut al tinerilor de a seimplica în activităţi culturale; Tradiţii pe cale de dispariţie Şcoala nu se mai implică în promovareaactivităţilor meşteşugăreşti; Dezinteresul cetăţenilor de a-şi cunoaşte şipromova propriile obiceiuri, valori şimonumente culturale; Lipsa de mediatizare a evenimentelorculturale atunci când se organizează lanivel local şi slaba valorificare amonumentelor istorice din teritoriu; Interesul pentru tradiţiile şi obiceiurilesatului a scăzut.
  OPORTUNITĂŢI	AMENINŢĂRI
  Construirea Autostrăziii Braşov-Borş. Prin finalizarea autostrăzii va fi degrevat o mare parte a traficului care se desfăşoară actualmente pe E60, care străbate centrul teritoriului; Posibilitatea accesării unor programe de finanţare comunitară pentru sprijinirea infrastructurii în mediul rural. · Programe guvernamentale pentru încurajarea iniţiativelor locale. · Crearea unei infrastructuri de acces în zonele forestiere · Extinderea reţelei de gospodării autorizate pentru practicarea agroturismului · Punerea în valoare a patrimoniului istoric · Disponibilitatea de a incheia relaţii de parteneriat a autorităţilor locale cu investitori. · Extinderea reţelei de pensiuni şi unităţi de cazare. · Posibilitatea practicării unor activităţi sportive cu caracter turistic , pescuit, vânătoare. · Extinderea colaborării şi implicarea organizaţiilor neguvernamentale şi a şcolilor în programe comune de educaţie ecologică. · Legislaţie în domeniul protecţiei mediului şia zonelor care fac parte din reţeaua Natura 2000; · Finanţări europene în domeniul protecţiei mediului; · Programe de responsabilitate socială la nivelul marilor companii care finanţează proiecte de educaţie ecologică, plantări, ecologizări; · Ariile protejate mai sus amintite reprezintăun potenţial turistic pentru teritoriul GAL,date de belvederile şi de speciile protejate(de ex. stejarul pufos, acvila ţipătoaremică) existente, dar şi obligaţii pentruconservarea habitatelor. · Programele de finanţare ale UE pentrureabilitarea patrimoniului cultural national. Festivaluri si programe locale sau nationale care promoveaza cultura si traditiile.	Neutilizarea de către teritoriu a resurselor financiare disponibile prin programe de Uniunea Europeană. Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri în teritoriu , datorită infrastructurii fizice şi sociale neadecvate raportate la potenţialul comunei. Reacţia redusă a mediului local la provocările actuale, conducând la scăderea  competitivităţii comunei, în favoarea altor localităţi considerate mai interesante de turişti. Lipsa unor programe curente de dezvoltare a turismului rural şi implicit nealocarea de fonduri pentru infrastructura locală. Extinderea eroziunii solului; Exploatarea uneori interzisă a resurselor forestiere; Mentalitatea indiferentă faţă de protecţia mediului; Degradarea obiectivelor de patrimoniudatorită lipsei de fonduri pentru păstrareaşi/sau renovarea lor; Dispariţia meşteşugurilor şi breslelortradiţionale, care au fost un punct forte alregiunii; Localnicii nu conştientizează faptul căproduse tradiţionale şi arhitecturaţărănească autentică sunt cele care atragturiştii şi au tendinţa de a urbanizacomunităţile;

   

• POPULATIE

  POPULAŢIA (demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoştinţe şi competenţe specifice teritoriului)
  PUNCTE TARI	PUNCTE SLABE
  □   Nivel  bun  de  calificare  în  anumitedomenii, exploatări şi culturi forestiere, producerea de energie electrică, construcţii.□   Populaţia din teritoriu are ca ocupaţiiprincipale: creşterea animalelor,pomicultura, apicultură, prelucrarealemnului, creşterea florilor, legumicultură(mai degrabă pe terenurile din jurulgospodăriilor);□   Forţă de muncă disponibilă (rezultată dindisponibilizările din agricultură şi prestăriservicii;□   Populatie activa în special în sectoarele de servicii şi comercial;□   Numar mare de persoane angajate in sectorul serviciilor (48% din totalulpopulatiei active din teritoriu, conform surselor INS);□   Existenta initiativei economice la nivel local;	□   Nivel redus de competenţe în rândulpopulaţiei□   Lipsa politicilor de atragere și menţinere a tinerilor în zonă□   Îmbătrânirea populaţiei – spor natural negativ, migrarea tinerilor spre alte locuri□   Adaptarea lentă a populaţiei rurale la schimbările actuale, nivelul relativ redus al pregătirii şcolare şi civice,respectiv profesional a multor cetăţeni.□   Nivel scăzut al învăţării continue, structuri organizaţionale insuficiente pentru educaţia adulţilor□Dificultăţi de stabilizare a tineretului superior calificat în economia comunei.□   Număr redus de locuri de muncă□   Lipsa specialiştilor (medici, cadre didactice) – acoperire doar 30% din necesar;□ Număr redus al populaţiei ocupate□   Şcoala nu pregăteşte elevii pentru meseriicerute de piaţă;□   Procent mare de persoane necalificate;□   Lipsa serviciilor de consultanţă□   Lipsa spaţiilor educaţionale;□   Ocupaţiile tradiţionale în declin (tinerii nuse mai specializează în aceste meserii).□   Populatie imbatranita;□   Sold natural in declin;□   Somaj ridicat;□   Migrarea fortei de munca active in strainatate;□Forta de munca de slaba calitate ce asigura servicii din zona (educationale, medicale, sociale)□   Participare sociala redusa;□   Nivel redus de educatie si grad ridicat de analfabetizare;
  OPORTUNITĂŢI	AMENINŢĂRI
  □    Posibilitatea accesării unor programe de finanţare guvernamentală pentru reconversie profesională şi cererea de noi locuri de muncă.□    Existenţa unor exemple de succes în cvarii domenii de activitate a unor localnici.□    Posibilitatea accesării unor programe de finanţare guvernamentală pentru reconversie profesională şi cererea de noi locuri de muncă .□    Grad redus de ocupare profesională, deci potenţial important al forţei de muncă la salarii competitive în plan regional.□    Facilitatea accesului la informatii prin posibilitatile de organizare in zona a unor cursuri de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte;□    Posibilitatea de crestere a numarului de locuri de munca (si implicit a populatiei active) prin facilitatea accesului la finantare a microintreprinderilor;□    Promovarea, prin finantari nerambursabile, a integrarii tinerilor in viata rurala;□    Posibilitati de accesare a unor actiuni si programe ale organizatiilor nationale sau internationale in favoarea minoritatilor rrome;□    Promovarea, prin finantare nerambursabile, a formarii profesionale a fermierilor;□    Stimularea revenirii in tara a persoanelor plecate in strainatate, o data cu dezvoltarea zonei;	□   Accentuarea  fenomenului  sărăciei  şi marginalizării sociale□   Scăderea    gradului    de    instruire    a populaţiei tinere.□   Estomparea tradiţiilor locale, creşterea şomajului în rândul tinerilor.□   Creşterea ponderii muncii la negru , cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă.□   Riscul excluderii sociale a locuitorilor din zona din cauza nivelului redus de educatie al acestora si a gradului ridicat de analfabetizare;□   Riscul apariei bolilor nutritionale pe fondul saraciei si a consumului de alcool;□   Tendinta de imbatranire a populatiei din cauza migrarii fortei de munca tinere in strainanate;□   Accentuarea migrarii populatiei la orase, in special, din cauza lipsei serviciilor;

• ACTIVITĂŢI ECONOMICE

  ACTIVITĂŢI ECONOMICE (primar – secundar terţiar – servicii – turism)
  PUNCTE TARI	PUNCTE SLABE
  □   Aşezare în imediata apropiere a Parcului Natural  Apuseni, din Munţii Apuseni□   Centre de informare turisticăîn Bulz,Negreni;□   Resurse pentru producerea energiei alternative;□   Manifestări publice recunoscute la nivel naţional şi internaţional□   Preţul scăzut al forţei de muncă□   Tradiţie  în domeniul agricol;□   Sol propice dezvoltării ecologice, fară contaminări chimice majore;□   Suprafeţe  mari  de  păşuni  şi  fâneţe naturale;□   Condiţii      pedoclimatice favorabilepentru       pomicultură      şi cultivarea cartofului;□   Tradiţie          în     creşterea animalelor, pomicultură şi cultivarea cartofului;□   Experienţa asociativă, partenerială a autorităţi locale, precum si în derularea Programelor SAPARD, F.R.D.S şi PDR (Banca Mondială), PHARE ;□   Potenţial     diversificat     şi     propice dezvoltării agroturismului;□   Cultura ospitalităţii şi bunei primiri;□   Resurse de ape nepoluate;□   Produse tipice ale sectorului agricol brânzeturi de, vaca, capră şi oaie, etc.;□   Habitate care conservă înca tehnologia şi comportamentul de muncă tradiţional□   Potenţial    turistic    deosebit      datorită prezentei pe teritoriu a mai multor obiective naturale şi artificiale turistice, peşteri, acumulări hidro, tradiţii local..□   Există posibilităţi de cazare, motiv care angrenează practicarea de turism montan pe diferite trasee din Munţii Apuseni.□   Relieful teritoriului, preponderent de deal şipodiş, împreună cu climatul temperat oferăcondiţii propice culturilor de viţă de vie,pomi fructiferi dar şi fânete	□   Absenţa grupurilor de producători;□   Număr redus de asociaţii, parteneriate funcţionaleîn domeniul agricol;□   Număr redus al fermelor agro- turistice autorizate;□   Lipsa unor produse turistice coerente,□   Lipsa personalului calificat în turism – manageri, ghizi,□   Promovare slabă a produselor turistice existente.□   Inexistenta unei strategii de promovare a turismuluisuprafaţă de teren mare si multe exploataţii mici;□   suprafaţă de teren mare în proprietatea prea multor agricultori care se apropie sau au trecut de vârstapensionării, în special în cadrul exploataţiilor mai mici.□   Cea mai mare parte din suprafaţa agricolăsi din efectivul total de animale se află în exploataţii de subzistenţă.□  Terenurile deţinute de fermieri nu pot fi  angajate  ca  garanţii  pentru  băncile comerciale, limitându-se astfel accesul la credite.□   Mare parte din teritoriu este situat în ‚Zonă defavorizată‛ , ceea ce limitează practicarea agriculturii perfomante înspre câteva segmente.□   Nivel scăzut de utilizare a energiei din surse regenerabile.□   Relief in majoritate deluros impropriu în exploataţii agricole, pretabil doar pentru anumite ramuri ale agriculturii;□   Potenţialul turistic este în proporţie covârşitoare nevalorificat datorită:□   Lipsa tradiţiei, inerţia de inovare şi diversificare a economiei rurale□   Lipsa unor mărci, branduri locale şi a produselor turistice proprii□  Lipsa agenţiilor de turism şi de activităţi promoţionale.
  OPORTUNITĂŢI	AMENINŢĂRI
  □  Infiinţarea grupurilor de producători□  Creare de asociaţii, parteneriate în domeniul agricol□  Practicarea agriculturii ecologice;□  Practicarea unui turism integrat, cu pachete turistice variate,□  Realizarea unor programe de pregătire pentru practicanţii de agro-turism,□  Realizarea unor produse turistice diversificate,□  Realizarea şi promovarea unor evenimente locale,□  Adoptarea  unor  măsuri  eficiente  de promovare.□  Posibilitatea organizarii unui circuit al bisericilor reformate si bisericilor din lemnRecunoaşterea     unor     localităţi    cadrul teritoriului ca staţiuni turistice (ex. Bulz, Sîg)□  Valorificarea mediului natural nepoluat, a habitatului rural bine conservat, în activităţi economice inovative, ecologice şi de nişă.□  Tradiţii în prelucrarea unor resurse locale□  Exploatarea şi prelucrarea lemnului, creşterea animalelor în special bovine şi ovine.□  Existenţa unei comunităţi de afaceri locale în fază incipientă reprezentată prin câteva societăţi comerciale.□  Existenţa centralelor de producere a energie electrice cu posibilităţi de extindere a domeniului de energie eoliană.□  Crearea de asociaţii ale crescătorilor de animale , organisme ce vor avea în viitor ca principală activitate modernizarea zootehniei locale.□  Reconversia unor capacităţi economice în special cele agricole spre arii de productivitate adaptate condiţiilor locale.□  Existenţa unor spaţii şi terenuri disponibile pentru dezvoltări antreprenoriale.□  Existenţa de resurse locale puţin sau necorespunzător valorificate în prezent, produse accesorii pădurii.□  Disponibilitatea de a încheia relatii de parteneriat a autorităţilor locale cu investitori locali s-au străini.Înfinţarea Parcului Natural Munţii Apuseni.□  Dezvoltarea prin susţinerea producătorilor locali a activităţilor agro- zootehnice pentru producerea de alimente şi produse ecologice.	□   Neaccesarea     fondurilor     europene pentru agriculturăşi dezvoltare rurală FEADR□   Sistemul exploataţiilor agricole fărâmiţate, de dimensiuni mici (cca 2 ha), insuficient dotate cu tehnologie modernă, pune în pericol capacitatea de a regenera şi diversifica mediul economic rural.□   Extinderea fenomenelor de eroziune a solului, cu posibile consecinţe grave pe termen lung .□   Poluarea care a scăpat de sub control în special datorită flacoanelor PET şi a depozitării în locuri neamenajate a diferitelor deşeuri (rumeguş şi materiale provenite din demolări).Exploatarea uneori  necontrolată resurselor pădurii, aceasta putând influienţa în viitor potenţialul economic al comunei.□   Resurse financiare la nivel local insuficiente pentru promovarea unor investiţii .□   Infrastructură necorespunzătoare, absentă canalizări, stare improprie a drumurilor comunale şi vicinale.□   Echipamente şi tehnologii vechi.□   Parcelarea terenurilor- productivitate scăzută□   Calitatea solului-producţii mici□   Mecanizare agricolă- foarte scăzută□   Lipsa de receptivitate şi flexibilitate a populaţiei locale la cerinţele pieţei fenomen ce determină decalaje economice greu de recuperat. Izolarea unor cătune din punct de vedere al accesului la infrastructură duce la depopularea zonei şi la declin economic.□   Producerea ponderii populaţiei activefapt  ce  angrenează  pierderi  economice substanţiale.

• ORGANIZAREA SOCIALA ŞI INSTITUTIONALĂ

  ORGANIZAREA SOCIALA ŞI INSTITUTIONALĂ (activităţi asociative – ONG – organizare instituţională)
  PUNCTE TARI	PUNCTE SLABE
  □      Experienţa   autorităţilor   locale,   în derularea unor proiecte cu finanţare nerambursabilă: FEADR, SAPARD, FRDS.□      Deschiderea instituţiilor publice din teritoriu la relaţii de parteneriat.□      Exista sarbatorilor cu specific local (zilele comunei, festivaluri folclorice).□      Pastrarea traditiilor si obiceiurilor stravechi (obiceiuri legate de nastere, decasatorie, obiceiuri funerare, obiceiuri legate de sarbatorile de iarna si desarbatorile pascale).□      Mosternirea mestesugurilor traditionale;□      Existenta in cadrul institutiilor de invatamant a conexiunilor la internet si, deasemenea, a unui spatiu special amenajat in care copii pot deprinde abilitatide utilizare a calculatorului si a internetului;□Existenta în aproape fiecare comuna a unui dispensar in care  isi desfasoare activitateaun medic de familie sau chiar un medic specialist;	□   Număr redus de ONG-uri active□  Nivel redus de implicare a institutiilor locale in activitatile sociale ale zoneidin lipsa fondurilor;□  Institutii financiar bancare inexistente in zona;□  Camine culturale dotate insuficient sau necorespunzator;□  Dispensare comunale slab dezvoltate;□  Institutii de invatamant primar si gimnazial care nu raspund standardelorUE;□  Infrastructura şcolara de slaba calitate;□  Existenta redusa a căminelor de batrani si a centrelor de copii în zonă;□  Parcurile, spatiile de joaca pentru copii, pistele de biciclete etc. sunt aproape inexistente in zona;
  OPORTUNITĂŢI	AMENINŢĂRI
  □    Fondurile nerambursabile destinate ONG-urilor;□    Valorificarea traditii si obiceiurilor din zona prin accesarea de programe cufinantare europeana sau de la bugetul de stat;□    Accesarea de finantari nerambursabile pentru reabilitarea institutiilorpublice locale: scoli, dispensare comunale, camine culturale;	□ Pierderea în timp a tradiţiilor şi obiceiurilor locale;□ Posibilitati limitate de desfăşurare a activităţilor sportive in zona;□ Dificultăţi întâmpinate în accesarea fondurilor neramburabile datorită lipsei cunoştinţelor în domeniu;

 .

• PLAN DE ACHIZITII 2015

  Programul de achizitii pentru Asociația „GAL POARTA TRANSILVANIEI” pentru anul 2015

• PLAN DE ACHIZITII 2014

  Programul de achizitii pentru Asociația „GAL POARTA TRANSILVANIEI” pentru anul 2014-actualizat la 26.11.2014

  Programul de achizitii pentru Asociația „GAL POARTA TRANSILVANIEI” pentru anul 2014-actualizat la 18.11.2014

  Programul de achizitii pentru Asociația „GAL POARTA TRANSILVANIEI” pentru anul 2014-actualizat la 02.10.2014

  Programul de achizitii pentru Asociația „GAL POARTA TRANSILVANIEI” pentru anul 2014-actualizat la 20.08.2014

  Programul de achizitii pentru Asociația „GAL POARTA TRANSILVANIEI” pentru anul 2014-actualizat la 01.07.2014

  Programul de achizitii pentru Asociația „GAL POARTA TRANSILVANIEI” pentru anul 2014-actualizat la 12.05.2014

  Programul de achizitii pentru Asociația „GAL POARTA TRANSILVANIEI” pentru anul 2014

• PLAN DE ACHIZITII 2013

  Programul de achizitii pentru Asociația „GAL POARTA TRANSILVANIEI” pentru anul 2013-actualizat la 03.10.2013

  Programul de achizitii pentru Asociația „GAL POARTA TRANSILVANIEI” pentru anul 2013-actualizat la 17.09.2013

  Programul de achizitii pentru Asociația „GAL POARTA TRANSILVANIEI” pentru anul 2013

 .